Sentimente de iarna!


   Voua va place iarna? Mie nu prea. Nu am scris niciodata nimic despre vreun anotimp. Un motiv este si faptul ca restul imi plac. Primavara si vara ne plac din acelasi motive: frenezie, multa culoare, toata lumea e vesela si totul e luminat de soare mare parte din zi. Dar toamna? Toamna imi place pentru ca imi creeaza un sentiment de odihna. Cand ploua nu-ti vei cauta de lucru. Si mai e ceva cu toamna: te face sa fii sincer cu tine insuti, e greu sa formezi grupuri de prieteni pe ploaie, asa ca vei sta doar tu cu ego-ul tau. De aceea, desi poate ca este melancolica, monotona sau cenusie, toamna este un anotimp sincer.
   Ce imi place mie din iarna? Cand eram mic abia asteptam sa se deschida Oraselul Copiilor, de care probabil toata lumea stie. Si acum imi place la fel de mult sa ma duc in Orasel. Ce imi mai place iarna? Pai, imi mai place sa merg la munte si sa vad doar zapada si brazi dupa care sa ma intorc la restaurant sa mananc ceva fierbinte. Chiar asa, voua ce va place iarna? Va place sa frecati fetele cu zapada sau va place sa impodobiti bradul de Craciun?
   Iarna, luata separat, nu are nimic diferit de restul, doar ca este mai mereu intuneric. Oamenii dau sens lucrurilor asa ca oamenii impodobesc orasele cu luminite, tot de la ei se aud cantece de Craciun, tot ei pregatesc mancaruri, tot ei sunt falsi. Asta vroiam sa spun: iarna este fals totul. Toate sentimentele oamenilor, toate urarile, pana si luminile din beculete sunt false. Pentru mine iarna da nastere unui sentiment de singuratate. Se intuneca repede, oamenii se indreapta grabiti spre case, in parcuri nu poti sa te plimbi ca si in general, pe strada, pentru ca e foarte frig. Te plimbi prin magazine si la un moment dat vezi un Mos Craciun dragut si hazliu sau o sanie cu reni sau ceva legat de Craciun si te gandesti ce bun ar fi pentru un cadou. De fapt, te gandesti ca o sa impresionezi cu acel cadou. Sau doi colegi care nu prea se sufera se intalnesc si in ultima zi inainte de vacanta de iarna isi zic „Sarbatori fericite!”. Nu vi se pare nimic fals? Si, mai ales, nu pot sa sufar zambetul de pe fetele multora care poate ca nu sunt atat de fericiti si in mod cert afara sunt sub 0 grade.
   Dar spunand ca iarna imi da un sentiment de singuratate probabil ca as fi singur si nu as fi nevoit sa sufar toate cele mentionate mai sus in mod continuu. Credeam acest lucru pana in momentul in care ma intalnesc cu vreo colega sau prietena. In mod necesar sa fie fata. In timp ce stam de vorba ma uit in ochii ei. Lumina beculetelor ii face ochii sa sclipeasca, desi vorbim falsitatile pe care fiecare i le serveste celuilalt. Este cel mai nasol sentiment din iarna; culoarea beculetelor contrasteaza grosolan cu negrul intunericului, fericirea culorilor contrasteaza cu incercarile noastre de a ne ascunde defectele in intuneric iar, mai tarziu, beculetele contrasteaza cu mocirla care s-a format pe jos.
   Stiti care este cel mai urat lucru cu iarna? Toti cautam sa parem ceva ce nu vom fi niciodata: unii mai buni, unii mai fericiti, unii mai destepti sau ce isi doreste fiecare. Si toti cautam ceva.

Andrei, 2004



inapoi