ARHIVA, pana in 2008

In spatele mastii de nunta a societatii se intampla permanent crime. Drepturile omului nu sunt un "text" pentru naivi sau un subiect in legatura cu care sa dai din cap intelegator intr-o discutie snoaba. Drepturile omului sunt viata, dupa cum incalcarea lor este, ca orientare, moarte. Nu uitati! Intr-o lume in care cei care au putere vor sa aiba si mai multa si in care notiunea de moralitate este folosita ca paravan, libertatea se poate pierde oricand, asa cum s-a mai pierdut si altadata. Asadar, bucurati-va de faptul ca acum sunteti liberi si incercati sa ii simtiti aproape pe cei care nu din vina lor sunt sau au fost atat de strans incatusati.

Nu o sa mai scriu in rubrica asta. Motivele sunt pe de o parte generale, legate de atmosfera mentala a mea din ultimul an si pe de cealalta parte specifice subiectului asta, al drepturilor omului... adica as putea si acum sa pun link-uri catre articole, sa comentez, despre Zimbabwe, despre Darfur, despre China... dar la ce bun? Calaii vor fi calai in continuare, inclusiv atunci cand se imbratiseaza cu liderii lumii libere. Asadar, nu ma mai simt in stare si, mai mult decat atat, nu mai consider ca e onest sa scriu aici... adica cum imi pasa mie de oamenii din Coreea de Nord daca in continuare mananc linistit, ma uit la tv fara probleme, plec in vacante? Sunt satul de ipocrizie, inclusiv de a mea.


- conform Amnesty International, apropierea jocurilor olimpice nu a imbunatatit situatia drepturilor omului in China, ci a inrautatit-o. Condamnarea in ultima luna a doi activisti chinezi la pedepse cu inchisoarea ce insumate ajung la aproape 9 ani nu face decat sa confirme aceasta tendinta.
Hu Jia a fost condamnat pentru actiuni subversive la adresa statului si sistemului socialist. Toate astea pentru ca a organizat campanii pentru ocrotirea mediului, libertati religioase si pentru drepturile oamneilor infectati cu HIV.
Yang Chunlin a facut o petitie intitulata "Nu vrem olimpiada, vrem drepturile omului". A fost semnata de peste 5000 de oameni. Pentru asta a primit 5 ani.
Si ei nu sunt singurii. Lu Gengsong sau Liu Jie sunt doar alte doua nume, alte doua vieti frante de tavalugul opresiv care este statul comunist chinez.

- pe 30 martie 2008 a murit Dith Pran, un jurnalist cambogian a carui trista poveste a fost prezentata in filmul "The killing fields". A suferit timp de 4 ani, din 1975 pana in 1979, atrocitatile comise de khmerii rosii in Cambogia. I-au fost ucisi toti cei 3 frati. In total, comunistii au ucis in Cambogia 2 milioane de persoane, adica o persoana din 4.
( http://news.bbc.co.uk/2/hi/asia-pacific/7321560.stm)

- in Lhasa, capitala Tibetului, domneste frica: oamnei arestati, oameni ucisi, oameni batuti. Manifestatiile de la inceputul lui martie 2008 au fost reprimate aspru de armata de ocupatie chineza. In anul in care China are pretentia ca lumea intreaga sa fie entuziasta in legatura cu jocurile olimpice, autoritatile comuniste de la Beijing ucid manifestanti, bat calugari si expulzeaza jurnalisti. Insa le merge. Oamenii de pretutindeni sunt indiferenti. Iar cand nu e indiferenta, e interesul economic legat de China ca mare putere. UE si SUA, marile aparatoare ale dreputilor omului si lucruri de astea care pe hartie dau bine, au sustinut ca nu se pune problema boicotarii la nivel inalt a jocurilor olimpice, pe motiv ca sportul nu trebuie amestecat cu politica. Mizeria omenirii nu are limite.
( http://www.amnesty.org/en/news-and-updates/feature-stories/tension-tibet-police-raid-homes-20080318)

- pe 24 octombire 2007, in Kirgistan, a fost impuscat de oameni necunoscuti Alisher Saipov, un tanar jurnalist uzbek care in ultimii ani, mai ales dupa masacrul de la Andijan, a relatat pe larg despre abuzurile autoritatilor din Uzbekistan, una dintre cele mai ermetice dictaturi din lume, conform Freedom House. Acum numai 3 luni devenea tata pentru prima data.
( http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2007/10/071025_ziarist_kirgistan.shtml)

- in august 1976 Oskar Brüsewitz, un preot protestant in varsta de 47 de ani din Germania de Est si-a dat foc in semn de protest fata de represiunea bisericii de catre autoritatile comuniste si fata de pactul dintre putere si conducerea bisericii. A murit 4 zile mai tarziu.
( http://en.wikipedia.org/wiki/Oskar_Br%C3%BCsewitz)

- in iunie 1953 in Germania de Est a avut loc o greva generala ca reactie la masurile economice restrictive luate de guvern. Insa in scurt timp cererile oamenilor iesiti in strada s-au referit la demisia guvernului, eliberarea prizonierilor politici, organizarea de alegeri libere si reunificarea Germaniei. Pe 17 iunie armata sovietica si politia est-germana au tras asupra multimii ucigand zeci pana la sute de persoane, zdrobind astfel revolta, prima de acest gen din lagarul comunist.
In link-ul de mai jos un martor ocular isi aminteste de un muncitor care l-a impins pe un oficial comunist de pe masa de pe care acesta incerca sa calmeze oamenii si a inceput sa vorbeasca despre libertate. Probabil ca se numara printre victimele zilelor ce au urmat.
( http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/2997736.stm)

- Romas Kalanta s-a sinucis dandu-si foc in Kaunas, Lituania in mai 1972 ca semn de protest fata de oprimarea Sovietica. Nu trebuie uitat. Numai ca in Romania oamenii nu stiu nici cine a fost Liviu Babes.
( http://en.wikipedia.org/wiki/Romas_Kalanta)

- din 1966 pana in 1989, intervalul in care a functionat decretul 770 care interzicea avortul, aproximativ 10000 de femei si-au pierdut viata din cauza avorturilor clandestine. Ceausescu si comunistii din jurul sau sau activistii de la nivel local din administratie, procuratura sau sanatate voiau dezvoltare demografica pentru construirea socialismului, dar in acelasi timp voiau ca romanii sa traiasca conform alimentatiei stiintifice. Dar chiar daca romanii ar fi avut un nivel de trai crescut - asa cum l-au avut in anii '70 comparativ cu anii '80 - statul tot n-ar fi avut nici un drept sa intervina atat de fara echivoc si brutal in viata oamenilor.
Ca si multe alte lucruri care vin cu dictatura, in cazul particular al Romaniei interzicerea avorturilor a scos la iveala ce e mai rau din oameni. Si nu ma refer numai la medicii care nu opreau hemoragia unei femei care isi provocase singura avortul pana nu era anuntata procuratura, nu vorbesc numai despre securistii care chestionau, deseori cu metode specifice, femeile chiar pe patul spitalului, nu vorbesc nici despre delatiune ca metoda de scapare sau de a primi o pedeapsa mai mica, ci ma refer mai ales la faptul ca decretul cu pricina a facut ca viata de cuplu sa devina o povara; evident, in majoritatea cazurilor, o povara doar pentru femei, pentru ca barbatul clasic Romania vrea sex dar nu vrea complicatii, chiar si din postura de sot; iar pentru asta nu exista scuza. Asta e poate lucrul cel mai groaznic: ca femeile sau in orice caz majoritatea femeilor erau singure, cu adevarat singure, fara iesire din mizerie si intuneric.
Si atunci, sa nu te intrebi: cum oare, cu ce indiferenta crasa fata de acele 10000 de femei moarte, multe dintre femeile care au suferit atunci pot fi acum nostalgice?

- Hugo Chavez, presedintele Venezuelei, are pretentia ca lupta impotriva hegemoniei economice a Statelor Unite. Numai ca in acelasi timp face tot ce poate pentru a detine un foarte important lucru in propria tara: monopolul asupra sperantelor, dorintelor si frustrarilor oamenilor. Sigur, s-ar spune, toti politicienii isi doresc asta, nu? Diferenta tine de faptele pe care sunt dispusi sau pe care au voie sa le faca.
In mai 2007 guvernul venezuelean, controlat la discretie de Chavez, a refuzat sa reinoiasca licenta postului RCTV, unul dintre putinele posturi ale opozitiei. In locul sau a inceput sa emita un post sponsorizat de guvern. Argumentele folosite de presedinte pentru inchiderea postului au fost de genul "patria in primejdie": ca destabilizeaza guvernul, ca sunt inamici ai patriei, ca postul a sprijinit lovitura de stat din 2002 in care Chavez era sa fie dat jos de la putere. In timpul protestelor pe alocuri violente care au urmat inchiderii postului, la care au participat mii de sustinatori ai opozitiei, posturile guvernamentale au transmis numai imagini cu strazi aproape goale. In schimb, un alt post de opozitie, Globovision, a transims imagini din care reiesea amploarea manifestatilor. Ca urmare, Chavez, a tinut un discurs in care chema populatia la lupta impotriva a ceea ce numea un "atac fascist" (nu va trezeste unele amintiri?). Asadar, urmeaza inchidera acestui post.
Desigur, Chavez are suportul marii parti a populatiei pentru ca stie foarte bine psihologia plina de frustrari a omului de rand care e sensibil doar la doua argumente politice: cel social-populist si ura fata de americani si caruia nu ii pasa daca exista libertate de expresie in propria tara; si, nu in ultimul rand, Chavez dispune de o arta a demagogiei care i-ar face invidiosi si pe majoritatea politicienilor romani, precum C.V. Tudor, Geoana, Voiculescu sau Basescu. Nu trebuie sa uitam ca diferenta intre o dictatura si o democratie nu este data de principiile politicienilor si nici chiar de cele ale "oamenilor de rand", ci e data, din pacate, de inertia istoriei. Poate ca suna pompos dar acest fapt ascunde un adevar foarte trist: a trai intr-o tara libera e un lucru mai ales arbitrar. Cum altfel sa ne explicam ca daca ne nasteam in anii '50 am fi scris pe stadioane cu trupurile noastre "Traiasca!" pentru criminali, iar daca ne-am nascut la sfarsitul anilor '80 ne putem injura presedintele si putem privi, cu groaza sau cu dulce si idioata indiferenta spre ce se intampla in alte state, cu alti oameni, mai putin norocosi?
( http://news.bbc.co.uk/2/hi/americas/6702965.stm)

- Daca nu ar exista alt motiv - desi exista atatea motive - pentru care sa iti fie scarba de autoritatile chineze, atunci macar modul in care trateaza problema imigrantilor nord-coreeni ar fi de ajuns. Dar nu e vorba numai de scarba. Scarba e prea putin. E vorba de frica, de groaza care te cuprinde in fata unei crime savarsite cu atat sange rece, la nivel statal.
Cei care, fugind de foamete si de sclavie, trec ilegal granita in China - legal nu se poate trece decat daca faci parte din nomenclatura nord-coreeana - incearca in general sa ajunga la o ambasada apartinand unui stat democratic, in general cea a Coreei de Sud. Insa autoritatile chineze fac tot ce pot pentru a-i prinde pe acesti oameni si a-i inapoia in Coreea de Nord, stiuta fiind soarta care ii asteapta: tortura urmata deseori de executie. Au fost filmate scene incredibil de triste, care dovedesc inca o data pana unde poate merge barbaria umana, in care garzile ambasadei respective il trag pe un refugiat de o mana, iar soldatii chinezi de cealalta, intr-un joc groaznic intre viata si moarte, chiar sub ochii indiferenti ai asa-numitei "comunitati internationale".
Liberty in North Korea (http://www.linkglobal.org)

- Mesud Hamid este un student sirian care a pus poze pe internet cu niste elevi kurzi care protestau cerand drepturi egale. A fost arestat in timp ce dadea un examen. A fost inchis un an si 3 luni in conditii inumane si a fost torturat. Si toate astea pentru ca statul sirian nu permite sa fie criticat, nici pe internet.
Exista multe state ca Siria din punctul asta de vedere la fel cum exista multi oameni ca Mesud Hamid care au scris ceva impotriva guvernului intr-un blog, au pus niste poze sau au facut niste referiri in vreun articol. Unii dintre ei au avut de suferit chiar mult mai mult decat Mesud Hamid. Unii se afla si acum in puscarie, cum e cazul jurnalistului chinez Shi Tao.
Si nu uitati, ei sufera, lor viata le e distrusa, numai si numai pentru ca au facut lucruri care noua ni se par normale.
( http://news.bbc.co.uk/2/hi/programmes/click_online/6548555.stm)

- situatia societatii civile din Rusia se detrioreaza tot mai mult. Folosind vechea stratagema a "cetatii asediate", statul rus a impus o legislatie restrictiva, care afecteaza insasi ideea care sta la baza organizatiilor non-guvernamentale: independenta. Or, frica de a fi interzise le restrange activitatile si in felul asta - sau si in felul asta - guvernul dirijeaza indirect societatea civila.
De exmplu, Societatea pentru Prietenie Ruso-Cecena a fost un ONG care a publicat apeluri ale unor lideri separatisti ceceni pentru non-violenta. Insa acei lideri sunt considerati teroristi de catre statul rus, si, ca atare, s-a dedus ca aceasta organizatie sprijina teroristii, fapt interzis prin lege. Organziatia a trebuit sa isi incheiei activitatea in octombrie 2006.
Iata, cred, un bun exercitiu mental: in SUA sute de mii de oameni au demonstrat in ultimii ani impotriva conditiilor de detentie de la Guanatanamo, si bine au facut. Daca in SUA ar fi situatia ca in Rusia, atunci toti acesti demonstranti ar trebui sa raspunda in fata legii pentru ca ii sprijina pe teroristi. Dar nu se intampla asa, pentru ca in SUA este democratie, in timp ce in Rusia este dictatura. Si atunci, ma intreb, cum se face ca totusi sunt multi cei care il admira pe Putin?

- Gift Tandare a fost unul dinte membrii opozitiei din Zimbabwe ucisi de catre trupele guvernamentale in timpul protestelor din martie 2007. Presedintele Robert Mugabe conduce statul de 27 de ani si tocmai a anuntat amanarea urmatoarelor alegeri. Mizeria din Zimbabwe nu tine numai de absenta libertatii de expresie si a drepturilor politice. Zimbabwe are cea mai ridicata rata a inflatiei din lume, ceea ce duce la o groaznica saracie.
( http://news.bbc.co.uk/2/hi/africa/6443109.stm)

- Anne Frank a stat ascunsa doi ani impreuna cu familia ei si cu alti evrei in Amsterdamul ocupat de nazisti. In acesti doi ani a tinut un jurnal in care si-a pus gandurile, temerile si sperantele, asadar un foarte trist jurnal, avand in vedere situatia in care se afla dar mai ales stiind ce a urmat. In vara lui '44 ea si cei impreuna cu care se ascundea au fost tradati; au fost arestati de SS si trimisi catre lagare de concentrare. Din familia Annei, numai tatal sau a scapat. Mama sa, sora sa si Anna au sfarsit in lagarele naziste. Anna a murit de tifos in martie '45 in lagarul de la Bergen-Belsen, cu numai cateva saptamani inainte de sfarsitul razboiului. Nu implinise inca 16 ani.

- pe 24 martie 2006 autoritatile din Belarus au intervenit brutal pentru a degaja piata centrala din Minsk, ocupata de cateva zile de sustinatori ai opozitiei care protestau impotriva rezultatelor alegerilor prezidentiale care il aratau castigator cu 86% pe dictatorul Lukashenko. Alegerile au fost condamnate de catre observatorii vestici.
(http://www.guardian.co.uk/international/story/0,,1738755,00.html)

- in ianuarie 2007 in Guinea a avut loc o greva generala declanasata de catre sindicate si sprijinita de societatea civila, avand ca scop demisia presedintelui Lansana Conté, care conduce statul inca din 1984 - insasi acest fapt spune foarte multe - acesta fiind acuzat de distrugerea economiei, abuz de putere si interventia in justitie. Prin diverse manevre presedintele a reusit sa se inteleaga cu sindicatele si greva tocmai a incetat. Insa cel putin 59 de oameni si-au pierdut viata in aceste zile, ucisi de fortele de ordine.
(http://en.wikipedia.org/wiki/2007_Guinean_general_strike)

- in zilele de 5 si 6 februarie 1997 autoritatile chineze au condus inca un macel in stilul Tiananmen, reusind din pacate de aceasta data sa tina in cea mai mare parte ascunse crimele. Totul s-a intamplat in localitatea Gulja din Regiunea Autonoma Uighura Xinjiang, situata in nord-vestul Chinei. Trebuie spus ca aceasta zona este locuita de o minoritate etnica, majoritar musulmana: populatia uighura. Incepand din anii '80, membrii acestei populatii au fost supusi unor violari sistematice ale drepturilor omului. In acele zile din februarie 1997, autoritatile chineze au reprimat brutal o manifestatie mai ales non-violenta a uighurilor. Nu se stie exact cati au fost ucisi in acele zile, dar se vorbeste de cel putin zeci de oameni, printre care si multi copii. Marturiile sunt graitoare: au fost momente in care s-a tras in plin in multime, s-a dat drumul cainilor impotriva manifestantilor, unii oameni au fost pusi sa stea ore intregi goi in zapada.
Justitia chineza nu a facut in nici un fel dreptate in acest caz, aceasta fiind cea mai importanta dovada a faptului ca a fost o represiune dirijata de la centru, emblematica pentru politica dusa de guvernul chinez. Exista un numar necunoscut de oameni care se afla si acum inchisi in urma evenimentelor de acum 10 ani si, in plus, represiunea impotriva acestei minoritai continua, ca de altfel toate formele de de represiune din China comunista.
In ultimii ani, de cand cu razboiul global impotriva terorismului, autoritatile chineze au un nou pretext pentru orice mizerie: ideea ca aceia care apara interesele minoritatii musulmane uighura sunt teroristi. Este o tactica folosita de multe guverne din lume pentru a-si legitima represiunea (cum e cazul atitudinii autoritatilor ruse in legatura cu cecenii).
Va amintesc ca in 2008 Jocurile Olimpice, un fel de mare sarbatoare a umanitatii, se vor desfasura in China, asta ca o marca a dispretului comunitatii internationale fata de cei care sunt calcati in picioare dar nu sunt importanti din punct de vedere economico-geo-politic.

- in timpul genocidului din 1994 din Ruanda in care aproximativ 800.000 de oameni au fost ucisi, Mbaye Diagne, un capitan al armatei senegaleze care facea parte din forta ONU de mentinere a pacii, a salvat sute de etnici Tutsi de la moarte (Tutsi era tribul ai carui membrii au fost masacrati de catre membrii ai tribului Hutu). A facut-o trecand peste regulile restrictive impuse de ONU privind masura in care fortele ONU pot interveni. El a fost cel care a salvat cei doi copii ai primului-ministru moderat Agathe Uwilingiyimana, care, impreuna cu sotul ei si cu 10 soldati belgieni, a fost ucisa de catre extremisti in primele zile ale genocidului si tot el a fost cel care a salvat 25 de etnici Tutsi care se ascunsesera intr-o casa, trecandu-i in mod miraculos in masina lui de punctele de control ale extremistilor Hutu.
A fost ucis accidental la 31 mai 1994 de un obuz tras de Frontul Patriotic Ruandez (tocmai rebelii Tutsi care luptau impotriva celor ce comiteau genocidul), lasand dupa el o sotie si doi copii.
(http://www.pbs.org/wgbh/pages/frontline/shows/ghosts/video/mbaye.html)

- in noaptea de 12 spre 13 ianuarie 1991, cu numai cateva luni inainte de caderea URSS, in Lituania s-a desfasurat un episod tragic din lupta pentru independenta a poporului lituanian: 13 civili au fost ucisi si un al paisprezecelea a murit din cauza unui infarct in timp ce multimea apara trunul TV din Vilnius de trupele invadatoare sovietice. Una dintre victime a fost Loreta Asanaviciute, in varsta de 24 de ani, care a fost calcata de un tanc.
(http://www3.lrs.lt/pls/inter/w5_show?p_r=4110&p_k=2)

- cand se aminteste despre evenimentele din Ungaria din '56 de obicei nu se face referire la victime. Au fost ucisi atunci de catre trupele sovietice 2500 de oameni si raniti 13000 (conform raportului ONU din 1957 asupra evenimentelor din Ungaria).

- medicul Simionescu s-a facut ca incearca sa fuga din lagarul de la Peninsula numai pentru a ii face pe gardieni sa traga asupra lui si sa il ucida. Asa s-a si intamplat. La un astfel de gest l-a impins tortura instituita odata cu extinderea experimentului Pitesti la inceputul anilor '50 in diverse centre concentrationare din tara. (conform Raportului Tismaneanu, cap. II - "Represiunea") Este numai unul dintre zecile de mii de cazuri de vieti distruse de comunism. Acelasi comunism pe care Vadim Tudor a gasit de cuvinta sa-l apere prin huiduieli in parlament; acelasi Vadim Tudor care a scris poezii in care preamarea cuplul dictatorial; si, mai ales, acelasi Vadim Tudor care e votat de multi romani.

- in noiembrie 1991, dupa ce armata iugoslava a cucerit orasul Vukovar, cateva sute de oameni, majoritatea croati, s-au refugiat intr-un spital din Vukovar, sperand sa se bucure de prevederile unui acord anterior care fusese semnat intre guvernul croat si armata iugoslava, si anume sa poata parasi zona sub protectia unei forte neutre. Dar nu a fost asta. Aproximativ 400 dintre ei au fost ridicati de armata iugoslava si dusi la o ferma din apropiere unde au fost batuti si aproximativ 260 dintre ei au fost executati si aruncati in gropi comune.
(http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/2988304.stm)

- in lagarul de munca cu detentie pe viata de la Haengyong din Coreea de Nord cele mai multe executii au loc in octombrie. In acest lagar detinutii mananca sobolani, broaste si serpi. In octombrie se strange recolta. Ca atare, oamenii fura de foame, sunt prinsi si executati. (informatii din "The Hidden Gulag" de David Hawk, pg. 39-40)

- pe 30 mai 2003 cel putin 70 de oameni au fost omorati in ceea ce e cunoscut ca masacrul de la Depayin, Burma (oficial Myanmar). Cei ucisi si cei batuti erau oameni asociati cu Liga Nationala pentru Democratie, grupare politica care a castigat alegerile din 1990, dar care de atunci incoace este mereu suprimata de dictatura militara din Burma. Conducatoarea acestei grupari politice, Aung San Suu Kyi, se afla in acest moment in arest la domiciliu. Opinia generala este ca masacrul a fost organizat in mod direct de catre autoritati.
(http://en.wikipedia.org/wiki/Depayin_massacre)
(http://www.ibiblio.org/obl/docs/Yearbook2002-3/yearbooks/Depayin%20report.htm- raportul extins despre masacru apartinand Asian Legal Resource Centre)

- Ken Saro-Wiwa, a fost un nigerian care a luptat pentru drepturile micului sau popor, Ogoni, conducand o miscare pentru supravietuiirii acestei minoritati. Acesta populatie, aflata la intersectia intereselor dicaturii militare din Nigeria si ale companiilor multinationale exploatatoare de petrol in delta Nigerului, a fost executat in 1995 impreuna cu alti 8 lideri ai acestei miscari, in urma unui proces trucat.
(https://en.wikipedia.org/wiki/Ken_Saro-Wiwa)

- Chris Gueffroy, in varsta de 20 de ani, a fost, dupa multe surse, ultimul om ucis in timp ce incerca sa treaca din Berlinul de Est in cel de Vest, in februarie 1989, cu numai cateva luni inainte de caderea zidului.
(https://en.wikipedia.org/wiki/Ching_Cheong)

- Peter Fletcher a fost ucis in 1962, cand inca nu implinise 19 ani, de catre garzile est-berlineze in timp ce incerca sa treaca in Vest. Impuscat in sold, a strigat mai bine de o ora dupa ajutorul care nu avea sa vina; el avea sa moara acolo, in vazul tuturor, din cauza hemoragiei; nimeni nu a intervenit: nici cei care il impuscasera, din Est, nici paznicii din Vest, care nu voiau sa riste un schimb de focuri. Asa sunt lucrurile in minunata noastra lume.
(http://www.videofact.com/cold_war/berlin/berlin10e_1.html)

- Ching Cheong este un jurnalist al unui ziar din Hong Kong care a fost condamnat la 5 ani de inchisoare in China pentru spionaj.
( https://en.wikipedia.org/wiki/Ching_Cheong)

- Valentina este numele unei fete care in 1994 avea 13 ani. Ghinionul ei a fost ca traia in Ruanda si ca era o Tutsie. Si-a vazut intreaga familie masacrata si s-a ascuns printre cadavre pentru a scapa de moartea care trebuia sa vina pentru fiecare membru al tribului Tutsie, in cadrul a ceea ce a fost una dintre cele mai mari mizerii din toata istoria: genocidul din Ruanda.
( http://www.pbs.org/wgbh/pages/frontline/shows/rwanda/reports/refuse.html)

- un documentar PBS despre crima care a fost Germania nazista: lagarele de concentrare si de exterminare asa cum au fost ele gasite in 1945 de trupele aliate. Pentru ei, cei ce au murit, pentru ei, cei care, cu toate textele cu "Never again" folosite de politicieni, au murit tot de mana tiranilor de atunci incoace, pentru toate astea trebuie sa stiti si, mai ales, nu trebuie sa uitati.
( http://www.pbs.org/wgbh/pages/frontline/camp/view/)

- un documentar PBS despre omul care a fost filmat incercand sa opreasca inaintarea tancurilor armatei chineze in timpul represiunii din Tienanman din iunie 1989. Nu se stie nimic de atunci despre el dar probabil e ca nu a avut o soarta prea buna. Ce frumoasa ar fi lumea daca tinerii care vor sa-si puna in piept eticheta de rebel nu ar avea tricouri cu Che Guevara, ci cu acest om.
( http://www.pbs.org/wgbh/pages/frontline/tankman/view/)

- despre masacrul de la My Lai din 1968 comis de trupele americane in timpul razboiului din Vietnam. Au fost omorati sute de civili, majoritatea femei si copii.
( http://en.wikipedia.org/wiki/My_Lai_massacre)

- fragmente dintr-un documentar PBS despre genocidul din Ruanda din 1994. Au fost omorati atunci peste 800.000 de oameni intr-un conflict intre triburile Hutu si Tutsi. Totul s-a petrecut sub privirile indiferente ale lumii intregi, inclusiv ONU sau SUA. Unul dintre fragmente contine o marturie a corespondentului BBC Fergal Keane, pe care orice om ar trebui sa o asculte. Acesta spune ca, dupa tot ce s-a intamplat, nu mai poate fi optimist in privinta omenirii.
(http://www.pbs.org/wgbh/pages/frontline/shows/ghosts/video/)

- varianta oficala: Cecenia, luata sub aripa protectoare a Rusiei, se aventureaza in procesul de reconstructie condusa de premierul Ramzan Kadârov; cetatenii capitalei cecene fac o manifestatie de suport pentru presedintele rus Vladimr Putin.
- varianta neoficiala: rolul de mana armata a Rusiei in Cecenia e preluat de niste trupe paramilitare aflate sub conducerea premierului pro-rus Ramzan Kadârov. Acestea conduc Cecenia prin teroare si tortura. Manifestatia cu pricina era, fara indoiala, organizata, intr-o jalnica incercare de a impune niste aparente lipsite de orice fond.
Un film de aproape 9 minute in care sunt aratate inregistrari cu o femeie torturata si batjocorita pentru adulter de militiile regimului cecen. Nu uitati: cazurile acestea au fost filmate iar filmele au ajuns in Vest. Majoritea crimelor sunt inconjurate in cea mai negra tacere. Anna Politkovskaya, jurnalista asasinata la inceputul lui octombrie in Moscova, se lupta tocmai impotriva acestei taceri si probabil ca a platit cu viata pentru asta. ("New and old in Chechnya", difuzat pe CNN)

- pe 30 septembrie 2006 niste alpinisti au vazut cum trupe ale armatei chineze de ocupatie din Tibet au tras asupra unui grup de tibetani, inclusiv femei si copii, care incercau sa treaca granita in Nepal. Cel putin doi, dintre care un copil, au fost ucisi. Acest eveniment nu este nicidecum unic, dar numai coincidenta a facut ca niste occidentali sa fie martori si, astfel, ca lumea intreaga sa afle. Cele mai multe crime comise de armata chineza asupra tibetanilor sunt necunoscute sau nu pot fi confirmate.

- Anna Politkovskaya a fost gasita impuscata in liftul blocului in care locuia. E unul dintre multele cazuri de jurnalisti ucisi in Rusia; primise mai multe amenintari cu moartea, scria la un ziar critic la adresa dictaturii lui Putin si era una dintre vocile cele mai importante care au infatisat atrocitatile comise de armata rusa in Cecenia.
(https://en.wikipedia.org/wiki/Anna_Politkovskaya#The_murder_remains_unsolved,_2016)

- avionul pe care Mario Manuel de la Peña, in varsta de 25 de ani, il pilota in februarie '96 in spatiul aerian international a fost doborat de un avion de vanatoare cubanez. Era un militant pentru democratizarea Cubei. Impreuna cu el au murit atunci alti 3.
(http://www.directorio.org/Mario-Manuel-De-La-Pena)

- Liviu Babes si-a dat foc pe partia din Poiana Brasov la 2 martie 1989. Avea la el un carton pe care scria "STOP MURDER, AUSCHWITZ=BRASOV" (in legatura cu reprimarea revoltei anticomuniste din '87 din Brasov)

- Stefan Nitescu, fost medic in colonia "capul Midia" (colonie de munca fortata de pe santierul Canalului Dunare-Marea Neagra) a povestit ca la munca erau trimisi si bolnavi cu rani grave, unii in carje si ca au existat cazuri cand de pe santier au venit detinti morti de frig sau in agonie. (informatii din "Cartea neagra a comunismului" (Stephane Courtois, Nicolas Werth, Jean-Loius Panne, Andrzej Paczkowski, Karel Bartosek, Jean-Louis Margolin), Humanitas si Academia Civica, 1998, pg. 766)

- In 1951 300 de studenti la Medicina in Bucuresti au fost "internati administrativ" pentru aproximativ 3 luni in lagarul de triere Rahova pentru ca, neavand manuale de specialitate, au mers sa studieze la Biblioteca Franceza. (informatii din "Cartea neagra a comunismului" (Stephane Courtois, Nicolas Werth, Jean-Loius Panne, Andrzej Paczkowski, Karel Bartosek, Jean-Louis Margolin), Humanitas si Academia Civica, 1998, pg. 765)

- ajunsi in lagar detinutii politici din perioada stalinista a URSS trebuiau sa predea toate hainele cu care reusisera sa ajunga pana aici. Fara indoiala, nu se punea problema sa le fie restituite vreodata. Ca orice lucru in comunism, si acest proces de predare se baza pe minciuna. Detinutii trebuiau sa faca la venire baie. La intrarea in baie trebuiau sa se dezbrace, cu promisiunea ca hainele vor fi pazite. Iesirea se facea pe alta usa unde ii asteptau hainele de lagar. Daca intrebau de vechile lor haine li se raspundea rastit ceva de genul: "Lucrurile voastre au ramas acasa! In lagarul nostru este comunism!". (informatii din "Arhipelagul Gulag" de Alexandr Soljenitin; editura Univers, 1997, vol. I, pg.411)

- Galima Bukharbaeva e o jurnalista care a asistat la masacrarea a pana la 1000 de manifestanti in Andijan, Uzbekistan la 13 mai 2005 de catre fortele guvernamentale. Unii dintre martorii care au supravietuit i-au povestit ca dupa lasarea intunericului trupele guvernamentale au omorat si ranitii care zaceau in piata din Andijan. Bukharbaeva a reusit sa paraseasca tara si se afla acum in exil.
(http://www.cpj.org/Briefings/2005/DA_fall05/galima/galima_DA_fall05.html)

- dintre miile de cazuri asemanatoare care s-au petrecut si se petrec in continuare in lagarele din Coreea de Nord: Kim Chul Min a fost executat pentru ca a strans de pe jos fara aprobare castane coapte. Kal Li Yong a fost torturat pana la moarte pentru ca, de foame, a furat un bici de piele, l-a inmuiat in apa si apoi l-a mancat. Un detinut a fost executat public pentru ca a refuzat sa memoreze si sa recite discursul de anul nou al lui Kim Ir Sen. (conform "The Hidden Gulag" de David Hawk, pg. 37 pentru primele doua cazuri si pg. 45 pentru al treilea caz)

- despre doi frati tibetani care in 1995 au raspandit afise cu devize precum "Tibetul apartine tibetanilor" sau "Libertate in Tibet". Unul a primit 18 ani, celalalt 13.
(http://www.freetibet.org/campaigns/stoptorture/DawaGyaltsenNyima.html)

- povestirea unui martor ocular despre o executie publica din Coreea de Nord din 1997: sunt ucisi prin impuscare langa o piata o femeie tanara si tatal ei. Sunt adusi sa priveasca oameni din zona si copii de scoala, inclusiv cei din clasele primare. Se anunta crimele: trafic si tradarea natiunii lui Kim Jong Il. Sunt executati pe loc. In urma cu 3 luni fetei ii picase o biblie in timp ce spala rufe intr-un rau. O femeie aflata in preajma a denuntat-o.
(conform "Thank you Father Kim Il Sung" de David Hawk, pg. 50-51)

- despre Zahra Kazemi, un fotoreporter canadian de origine iraniana, care a fost arestata in iunie 2003 pentru ca facea fotografii in fata unei inchisori din Teheran. Peste trei saptamani, autoritatile iraniene au anuntat ca a murit, admitand in final ca natura mortii a fost una violenta. Autoritatile iraniene au musamalizat cazul.
(https://en.wikipedia.org/wiki/Zahra_Kazemi)

- ce simt unii dintre cei care si-au pierdut apropiatii in masacrul de la Srebrenita si in alte puncte ale razboiului din fosta Iugoslavie, un razboi in care toate partile implicate au comis crime, dar in care armata iugoslava a institutionalizat crima.
(http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/4661183.stm  )

- marturia lui Qi Zhiyong, un om care se afla intamplator in zona Tiananmen in seara de 3 iunie 1989 si care si-a pierdut ambele picioare in cursul reprimarii organizate de partidul comunist chniez.
(https://www.hrichina.org/en/testimony-qi-zhiyong-wounded)

- un an de la masacrul din Uzbekistan de la Andijan, unde pana la 1000 de manifestanti au fost ucisi de catre fortele guvernamentale.
(https://en.wikipedia.org/wiki/2005_Andijan_Unrest)

- despre Jan Palach care, ca si Jan Zajíc, Ryszard Siwiec sau Evzen Plocek, a ales sa-si dea foc in semn de protest fata de reprimarea din Cehoslovacia din 1968.
(https://en.wikipedia.org/wiki/Jan_Palach)

- Link catre Seit-ul "Charter97", o organizatie care se opune tiraniei lui Lukasenko in Belarus.
(https://charter97.org/)

- cazul lui Shi Tao, jurnalistul chinez inchis pentru 10 ani de catre autoritatile chineze in a carui prindere Yahoo! a avut un rol hotarator.
(http://www.cpj.org/awards05/shi_tao.html)